Huge fireworks display marks London 2012 Olympic opening ceremony

Familia – valoare incontestabilă a societăţii

Prin menirea şi importanţa sa familia a fost, este şi va rămâne obiectul de studiu a antropologilor, sociologilor şi de curând şi al istoricilor. Fiind tratată iniţial şi în general ca o entitate „naturală”, familia în timp a suferit numeroase schimbări de ordin cultural, social, juridic. Pe parcursul secolelor au evoluat mai multe tipuri de familie: familia antichităţii, accentuată mai ales în Mesopotamia, Egipt, Grecia, Roma, China şi caracterizată prin trăsături comune, unde rolul predominant al bărbatului (pater familias) era unicul subiect de drept, căruia i se supunea întreaga familie. Popoarele barbare în această perioadă sunt purtătoare a unui model familial legat de o mai largă reţea de raporturi în interiorul tribului.

Pentru familia evului mediu este caracteristică influenţa Bisericii, care a împiedicat poligamia şi divorţul şi a instituit un cod de norme cu privire la căsătorie. Familiile oamenilor simpli se deosebeau de familiile aristocraţilor prin felul lor nucleic. Săracii erau nevoiţi să locuiască mai multe perechi sub acelaşi acoperiş, pe când bogaţii prezentau o familie de tip mai complex. În epoca modernă familia se concentra pe acelaşi tip nucleic şi era considerată tot ca o unitate productivă (legaţi de pământ, meserie). Nouafamilie din sec. XIX a fost influenţată de cultura iluministă, care a dorit să-şi afirme caracterul laic şi privat al căsătoriei, încercând prin aceasta să se îndepărteze de biserică şi să-şi creeze cuibul familial, bazat pe afectivitate şi egalitate între soţi. Familia sec. XX suportă schimbări, numărul persoanelor care formau nucleul familial se reduce prin scăderea natalităţii. Modelul burghez al familiei (care nu are deschidere exterioară) a ocupat locul dominant, aceasta fiind obiectul discuţiilor aprinse, adică baza materială pe care se axează aceste familii, caracterul lor autoritar şi represiv în plan sexual şi psihologic. Secolul XXI, marcat de un început nemaivăzut până acum în dezvoltarea multiculturală, informaţională şi tehnologică a adus cu sine şi noi orientări, concepte şi motivaţii în formarea familiei. Au ieţit la suprafaţă noi probleme legate de prelungirea vârstei medii de viaţă, de mobilitatea socială, de căutarea, încă nerezolvată, a unui nou echilibru în relaţiile dintre bărbat şi femeie, de determinările de ordin profesional, de emanciparea femeei ş.a.

Indiferent de timp şi societate, familia stă la bază şi se prezintă ca un complex de valori umane, importanţa cărora este indiscutabilă. Ziua de 15 mai este declarată de către UNESCO Ziua Internaţională a Familiei. Conducerea Republicii Moldova organizează în aceste zile o serie de activităţi cu acest generic, scopul cărora este fortificarea instituţiei familiei, promovarea şi repunerea în valoare a respectului faţă de familie, valorile unei familii sănătoase. În contextul zilelor de azi familia moldovenească e pusă le grea încercare, motivul fiind problemele grave, cu care se confruntă societatea. Fenomenul migraţiei, ajuns la cote maxime, a creat o reţea de familii vulnerabile, printre ele menţionându-se familiile de tip monoparental, alternativ, interetnice, familii cu persoane cu disabilităţi. Societatea civilă nu poate să rămână indiferentă faţă de aceste probleme şi depune efort la rezolvarea lor. Se petrec acţiuni concrete de conştientizare şi promovare, de afecţiune şi susţinere a persoanelor dezavantajate. Uneori nici nu bănuim cât de efective pot fi aceste măsuri. Biblioteca publică nu numai că se asociază la aceste acţiuni, dar se consideră îndatorată să contribuie prin activităţile sale la diminuarea acestor greutăţi. La iniţiativa echipei filialei arte a BM „B.P.Hasdeu” a fost organizată o masă rotundă cu genericul „Factori de decizie ce stau la baza creării unei familii noi”, invitând participanţi din diferite instituţii şi organizaţii: Ministerul Tineretului şi Sportului, Centru Municipal de Informare şi Orientare Profesională, Centru de Instituţionalizare şi Plasament Temporar „Vatra”, Universitatea Pedagogică „I.Creangă”, facultatea Asistenţă Socială, biblioteci. Toţi participanţii au avut câte ceva de spus, discuţiile au invocat abordări importante despre situaţia creată în instituţia familiei contemporane. Mai multe detalii despre dialogul purtat de către reprezentanţii organizaţiilor sus numite vor urma, să sperăm, în contextele următoarelor zile. Vă vom ţine la curent, stimaţi utilizatori.

Sursa: http://biblioart.wordpress.com/2012/05/

Cahul - Capitală Naţională a Tineretului

Oraşul Cahul va prelua oficial, pe 2 februarie curent, titlul de „Capitală Naţională a Tineretului 2012”.

Potrivit lui Andrei Enachi, consilier principal la ministerul Tineretului şi Sportului, acest titlu oferă posibilităţi tinerilor să se implice mult mai activ în proiectele socio-culturale pe parcursul întregului an.

Oraşul Cahul urmează să îşi elaboreze un plan de activităţi, în care va antrena mai mult tinerii, dar şi pe cei vârstnici. De asemenea, vor fi implicate şi ONG-urile internaționale şi vor fi invitate consiliile de tineret din diverse ţări.

În ziua lansării Capitalei Tineretului, în Cahul va avea loc şi vernisarea expoziţiei de lucrări a şcolii de arte plastice şi colegiului industrial-pedagogic. Iar după expoziţie, va urma o festivitate la Palatul Culturii.

Concursul „Capitala Naţională a Tineretului” este la a doua ediţie. În fiecare an este selectat un oraş din R.Moldova în care pe parcursul unui an sunt concentrate activităţile pentru tineret.

Primul deţinător al acestui titlu a fost oraşul Ungheni.

IPNA "Teleradio-Moldova"

Schimb de Experiență în cadrul Proiectului ,,Stagiar în Parlament”

În perioada 15-18 iulie 2012, în or.Kiev, a avut loc schimbul de experiență cu colegii din Ucraina în cadrul Proiectului ,,Stagiar în Parlament 2012”. În Republica Moldova proiectul a fost coordonat de către CNTM iar în Ucraina de către A.O.,,Youth Alternative”. 

Stagiarii care au făcut practica în Parlamentul Republicii Moldova au avut ocazia să discute și să-și împărtășească experința cu colegii din Ucraina, care la rîndul lor au făcut stagiul în RADA Ucrainei. 

A fost organizat un seminar comun care a cuprins discuții și împărtășire a experiențelor naționale cît și a bunelor practici pentru edițiile următoare.

Delegația din Republica Moldova de asemenea a avut ocazia să viziteze RADA și Guvernul Ucrainei. Totodată, această vizită a cuprins și o serie de întruniri cu cei care muncesc în cadrul acestor instituții de stat, precum șeful serviciului de presă al Guvernului și reprezentanții comisiei parlamentare pentru relații internaționale. 

La Cahul a fost lansată pagina oficială a „Capitalei Naţionale a Tineretului”

Pe 9 iulie, în incinta Consiliului Raional Cahul a fost lansat site-ul oficial al programului „Cahul – Capitala Naţională a Tineretului 2012” www.capitalatineretului.md , creat cu sprijinul Ministerului Tineretului şi Sportului al Republicii Moldova, prin intermediul proiectului „Mediatizarea online a desfăşurării proiectului Cahul – Capitala Naţională a Tineretului 2012” , implementat de A.O. „AXIS” Cahul.

Important este faptul că toate organizaţiile nonguvernamentale implicate în implementarea programului au acces nelimitat la site-ul oficial al programului pe toată durata funcţionării acestuia şi pot plasa informaţii relevante.  

Titlul de „Capitală Naţională a Tineretului 2012” a fost acordat oraşului Cahul în urma unui concurs deschis. Pe 2 februarie, în prezenta a peste 800 de tineri localitate, Ministrul Tineretului şi Sportului, dl. Ion Cebanu a înmânat cupa „Capitalei Naţionale a Tineretului” primarului oraşului Cahul, dl. Petru Burlacu, dând astfel startul unui an plin de evenimente cu caracter social, cultural, economic şi de divertisment destinate exclusiv tinerilor.

    

Concursul „Capitala Naţională a Tineretului” reprezintă o iniţiativă preluată din experienţa Forumului European de Tineret şi presupune alegerea unui oraş din Republica Moldova unde, pe parcursul unui an, sunt concentrate activităţile pentru tineret ale autorităţii publice locale, ONG-urilor regionale şi naţionale, organizaţiilor internaţionale precum şi ale Ministerului Tineretului şi Sportului. 

„Capitala Naţională a Tineretului” se află la a doua ediţie, primul deţinător al acest titlu fiind oraşul Ungheni.  

  

Serviciul de presă al Ministerului Tineretului şi Sportului

Questionnaire 'Strengthening cooperation in the field of youth policy in the Black Sea Region

Dear friends from Wider Black Sea Region,

On behalf of Ministry of Youth and Sports from the Republic of Moldova we invite you to take part of a study in frames of the project 'Strengthening cooperation in the field of youth policy in the Black Sea Region'. Following this activity the study on the situation of youth policies in Black Sea Region will be elaborated.

The scope of this research is to analyze the regional situation of the youth from Armenia, Azerbaijan, Bulgaria, Georgia, Moldova, Romania, Russia, Turkey and Ukraine. It will also shed more light on the situation of youth policy in nine countries of the wider Black Sea Region and will provide for the transfer of experience and expertise in youth policy as well as for development of regional partnerships. 

We will try to find out what the main challenges and opportunities are in the development of cooperation of youth in the countries of the Black Sea Region (further also called BSR). This will facilitate the elaboration of the youth policies and strategies in the region and will help to understand which actions and initiatives should be considered in future.

Threw this study we would like to improve our regional partnership for the development of good and fruitfull cooperation.

You can find the questionaire here:

https://docs.google.com/spreadsheet/viewform?formkey=dGRPTE1GQUhndWQ4emZTd24wM3NRelE6MQ




Kind Regards

Andrei Enachi

Qualifications of an Ambassador

Francis de Laboulaye, French Ambassador to Brazil, Japan, and the United States

The first reaction of most professional diplomats, when they are asked about the criteria to be used in choosing ambassadors, is to describe their own qualifications. This is a very natural reaction, but if anything useful is to come from such an inquiry it is necessary to step back and look at the essential elements of the position of chief of mission, i.e., of ambassador. One simple definition of diplomacy is that it is the oral aspect of international relations. There is an essential difference between what is written and what is spoken, not only because spoken words are essentially more ephemeral (verba volant), but because the spoken language has infinitely more nuances, being both richer and more subtle than written texts.

Consequently, in an oral exchange one can suggest more than one could in writing, and if one knows how to listen can also understand the other side better. It is in the oral domain that not only "interests" can be adjusted or comprehended, but also viewpoints, plans and intentions. But oral. diplomatic communication can only be effective if the conversations are part of an ongoing process, if the talks stretch over a period of time and can be resumed each time when it is necessary. And such conversations will only be effective if the interlocutors, while of a level of responsibility, are not those who hold supreme responsibility. If the top people meet face to face, men or women whose every word risks being the last word, the word without further recourse, most of the time they will not say anything useful because the tension is simply too great. On the other hand, someone who is situated a little lower on the ladder of responsibility can orally explore things much further without compromising anyone but himself, and in this manner he may encounter opportunities which he may either seize or let slip by.

No telephones, certainly not a red or green one, can change the situation. They have their utility in certain cases but they do not do away with the necessity for permanent conversation which, in the strictest sense of that term, is diplomacy. This is how we look at the essential requirements of the position. Let us now look at how and from where it may best be filled.

It seems to us that even with the most rigorous selection a corps of the highest ranking diplomats will not consist only of superb performers. Let us be honest - nobody has to the same degree all the qualities necessary to be a perfect ambassador. The distribution among them is likely to be the same as elsewhere: ten percent who are very good and the rest less good, some of them still less so. It would be a great mistake to seek only one type of personality. Yet there are certain qualifications which strike us as essential.

One qualification is what a French colleague, who is now a well-reputed author, called "the specialty of the general." The ambassador must always have his eye on the most general aspects of what he does, namely on the overriding interests. These of course today cover fields which are more and more specialized: not only strategy and tactics, economics, technology, but also social relations, pure science and, finally philosophy, culture, and religion.

What, then, is to be done? One has to supply the ambassador with attaches or special advisors. What then will be his relationship with them? Either he has confidence in them and delegates his authority, in which case he may rapidly lose control of the operations, or else he will not rely on them but will not be able to tell what is to be done. It is, therefore, highly desirable that he should have his own judgment which comes from experience. What kind of experience? Experience that comes from success in previous operations. In other words, it is not a bad idea that the ambassador should have had in his private life occasion to come to grips with the "real world" and that he should know, in any case, the colossal inertia of social structures and of individuals. In this manner he should be able to judge the quality of his advisors and experts and draw profit from their advice. It is true that he must also have a certain amount of technical knowledge in order to properly appreciate the quality of that advice. We believe that frankness requires us to state that there is no neat solution to this dilemma. There is no perfect way out. And there is no perfect ambassador. If there were such a person he would be highly inconvenient and bothersome.

In addition to the enlargement of the domains of science and culture which makes it difficult to discharge the functions of an ambassador during these closing years of the century, there are other problems which have to do with the transformation of the very tissue of international relations.

There was a time when it was enough to defend the "national interest," which was defined as everything that contributes to the prosperity, autonomy and prestige of the society and the state which is represented by an ambassador. There was no problem; it was understood that the purpose was to maintain the equilibrium between the five or six leading powers and at the same time to obtain commercial advantages, obtain respect for the rights of one's nationals, for one's flag, etc. Everyone's horizon was limited to his own nation. "Wer von Europa spricht," said Bismarck, "hat unrecht" - whoever speaks of Europe goes beyond what is his business. Put in simple words, whoever used themes that spoke of Europe was doing so only for selfish national reasons. That was perhaps true in 1878; it certainly is not true in 1983.

Today the horizon of diplomacy has widened under the influence of the threat of universal destruction, the growing interconnection of economic interests, the vast movements of populations, the diffusion of technical knowledge, the influence of the media, etc. Today, therefore, one has to take account both of national and of collective interests, which means that an ambassador must be alert to the effects that the policies of his government may have on others. Unless he is able to encompass both the national and the collective dimension, he is not doing his job properly. In a sense he cannot intelligently defend his nation's interests, for these encounter the interests of others everywhere. There are of course ambassadors who maintain a narrow perspective, but they are not really effective and thus do not belong to the minority of good ones.

His position, being situated at a high level of responsibility without himself having the power to make political decisions, allows the ambassador to weigh the national interest against the universal interest and to throw his weight into the scales of the latter if that is necessary. Of course this entails the risk of making himself odious to his own government or to the host government or to an international organization to which he may be accredited - or to all three at the same time.

Here, again, one must not expect a perfect solution; there can never be a stable equilibrium. What is essential is that the two concerns, the national and the collective one, be clearly understood and recognized at all times. In this the character - the strength of character - of the chief of mission plays an important role. He must not be narrowly centered on his own country. He must always seek to understand the reasons that dictated policies of his own government as well as those of the government of the host country.

It happens occasionally that an ambassador is accused of representing the interests of his own country less effectively than he represents those of the country to which he is accredited. Of course an ambassador does not like to hear this. And yet, without indulging excessively in paradox, it might be said that the accusation constitutes, at least in part, also a tribute to the intellectual and moral qualities of the diplomat in question.

It should go without saying that there are strict limits, dictated by common sense and the realities of the situation, to how far an ambassador can go in opposing a position of his own government. If a compromise is not possible and once the final decision has been made, he must of course loyally and scrupulously implement it even if it goes against what he had recommended. But until the final decision is made an ambassador owes his government the frankest and most unvarnished advice. In some cases, if he finds it incompatible with his conscience to implement what he believes to be a wrong decision he can of course resign - but such cases should be rare.

There remains the question where one should look for good ambassadors, whether they should be professionals or persons drawn into diplomacy from outside. It is difficult to be categorical: some professionals have turned in amateurish performances, and there are cases where amateurs rather quickly became good professionals. Yet one should not underrate the existence of a "diplomatic technique" which may seem esoteric to outsiders but really bases itself on long experience, There are real problems if one seeks to enrich the diplomatic establishment with talented outsiders from the world of business or finance or education; but those problems would be greatly diminished if the movement went in both directions - if there were a system of rotation whereby career diplomats go out periodically into that world to do practical work at a high level of responsibility and thus to enrich their own experience and the diplomatic service - with a better knowledge of the problems of the nongovernmental world. In this manner there would be a greater likelihood of coming up with the desired type: not "specialist of the general" but specialist and generalist at the same time, which is not so simple.
Source: http://www.ediplomat.com/nd/essays/delaboulaye.htm

Începeți fiecare zi așa!

Delegaţia Republicii Moldova a participat la Congres şi Festivalul Internaţional al tineretului "Marele Drum al Mătăsii" din Azerbaidjan

În perioada 26-30 iunie curent, la iniţiativa Ministerului Tineretului şi Sportului din Republica Azerbaijan s-a desfăşurat primul Congres şi Festivalul Internaţional al Tineretului "Marele Drum al Mătăsii", în cadrul căruia au participat 25 de ţări (circa 200 de participanţi şi reprezentanţi oficiali ai instituţiilor din domeniul de tineret).  

În sesiunile de lucru ale Congresului au fost discutate subiecte, cum ar fi politica în domeniul tineretului: experienţe şi oportunităţi de cooperare, Civilizaţie şi dialogul intercultural: Adoptarea Declaraţiei de la Baku , un mijloc de toleranţă şi de înţelegere reciprocă între tineri, înfiinţarea Uniunii Internaţionale de Tineret.

În cadrul Festivalului Internaţional a fost organizată o expoziţie de fotografii ai tinerilor, precum şi un concert de gală, cu participarea tinerilor din diferite ţări.

Scopul principal al Congresului a fost crearea condiţiilor de cooperare a tinerilor şi a lucrătorilor din domeniul tineretului din ţările situate pe Drumul istoric al Mătăsii, stabilirea de legături mai strânse între tinerii de diferite religii, limbi şi culturi, care contribuie la crearea şi dezvoltarea dialogului intercultural între tineri.

Una din direcţiile principale ale Congresului   a fost stabilirea Uniunii Internaţionale a Tinerilor "Great Silk Way", care este o nouă platformă internaţională ce vizează dezvoltarea activităţilor comune de tineret şi de sprijin în acest domeniu.

La acest eveniment, din partea Ministerului Tineretului şi Sportului al Republicii Moldova a participat o delegaţie din 10 persoane, care au avut o participare activă la sesiunile de lucru al Congresului.

Comunicat publica și pe :http://mts.gov.md/news/?nid=e407f48914c5591f5ce77b57ddd528d6

Sunt Absolvent !!!

Astăzi a avut loc înmînarea festivă a diplomelor de masterat, de astăzi oficial am obținut Diploma de Master în Studii Diplomatice. Este un moment important din viața mea și o bucurie de a primi o certificare a muncii depuse și a cunoștințelor și aptitudinilor obținute în acești doi ani de studii. 

Studiile la Facultatea de Relații Internaționale, Științe Politice și Administrative (FRISPA) au fost pentru mine un bun prilej de a învăța arta diplomației de la profesori cu o bună experiență practică în domeniul relațiilor internaționale, a diplomației. Cred că aceste cunoștințe teoretico-practice vor contribui la consolidarea capacităților și abilităților necesare pentru a deveni un profesionist în acest domeniu. 

Ministerul Tineretului și Sportului a semnat astăzi protocolul de colaborare cu Uniunea Europeană de Taekwondo

Ministerul Tineretului şi Sportului a semnat astăzi un protocol de colaborare cu Uniunea Europeană de Taekwondo.

Viceministrul Tineretului şi Sportului a avut astăzi o întrevedere cu Domnul Athanasios Pragalos, Preşedintele Uniunii Europene de Taekwondo (ETU), Gerrit Eissink, secretar general al ETU, Evghenii Kliucinikov, vice-preşedintele ETU şi Igor Iuzefovici, preşedintele Federaţiei Taekwondo WTF din Republica Moldova. Octavian Bodişteanu, Athanasios Pragalos şi Igor Iuzefovici au semnat un protocol de colaborare, în scopul asigurării cadrului legal de colaborare între cele trei părţi.

Viceministrul Octavian Bodişteanu a declarat pentru presă că vizita oficialilor europeni este binevenită, în contextul promovării versiunilor olimpice de sport.

”Avem succese considerabile în ultimii ani, la versiunea olimpică de taekwondo, iar vizita oficială la Chişinău a delegaţiei Uniunii Europene de Taekwondo denotă aprecierea performanţelor sportivilor moldoveni. În acest context, protocolul semnat de cele trei părţi – MTS, ETU şi Federaţia naţională de Taekwondo WTF – exprimă dorinţa comună de a dezvolta această disciplină sportivă în Republica Moldova” – a conchis Bodişteanu.

În ceea ce ține de mine personal, am participat la această întrevedere fiind responsabil de gestionarea relațiilor internaționale din cadrul Ministerului Tineretului și Sportului. Astfel, acest protocol de colaborare reprezintă o premisă pentru cooperarea ulterioară între cele trei părți semnatare, Ministerul Tineretului și Sportului, Federația Națională de Taekwo-do și Uniunea Europeană de Taekwon-do WTF.

Great Silk Way - International Congress and Festival in Baku, Republic of Azerbaidjan 26-30 of June, 2012

This week I had a great opportunity to lead our national delegation of youth at the ,,Great Silk Way - International Congress and Festival" held in Baku, Republic of Azerbaidjan 26-30 of June, 2012. I was a great experience for everybody, we met new friends, discussed our national achievements in the field of youth policy, intercultural understanding, reviewed the history and importance of the Great Silk Way and evaluated the opportunity for revival of this large cooperation platform starting this great cooperation from the field of youth. We voted for the Baku Declaration wich consists of our common expresion for cooperation in this field, also we voted the draft of regulations of the platform of cooperation. We elected the first president and 4 vice-presidents, the 6 commitee members, were estabilished 2 working groups. The Moldavian delegation were active involved in discussions and prepared some good points for common discussions, but in future we believe we will get the support from our Government and will be more involved in this great organization with promising perspectives.