vineri, 14 iunie 2013

Andrei Enachi: În procesul de integrare trebuie să fie implicaţi mai mulţi tineri/ INTERVIU

Este părerea lui Andrei Enachi, absolvent al Şcolii Diplomatice din Estonia, cu activitate anterioară în diverse domenii. Revenit în Moldova după un an de studii, comentează situaţia din ţara noastră rin prisma experienţei acumulată în ţări europene.

 În perioada de instabilitate politica din tara noastră erai student la Tallinn. Cum comentau situația de la Chisinau colegii tai, profesorii, reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe al Estoniei cu care discutati?
E o întrebare foarte bună și voi răspunde detaliat, deoarece este un subiect politic ce mă frământă mult. Cînd am început studiile la Școala Diplomatică din Estonia, în toamna anului trecut, imaginea Republicii Moldova era una foarte bună, de lider al Parteneriatului Estic. Profesorii internaționali de la renumite universități europene și americane, printre care și Columbia University, au fost foarte direcți cu noi în ceea ce privește statutul și rezultatelor țărilor din Parteneriatul Estic în contextul apropierii de Uniunea Europeană. În clasamentul stabilit Georgia și Republica Moldova erau cela mai avantajoase. În Georgia au avut loc alegeri, în rezultatul cărora s-a schimbat puterea printr-un proces democratic și matur din punct de vedere al evoluției statului. Din păcate, procesele din aceeași perioadă care s-au derulat în Republica Moldova nu au transmis Europei un mesaj de maturitate politică și statală, iar conflictele din cadrul Alianței pentru Integrare Europeană au dus la instabilitatea din sistemul de guvernare a țării. Personal am fost întrebat de multe ori despre situația din țara noastră, unii studenți au făcut și o cercetare la acest subiect, eu fiind intervievat de ei pentru a prezenta o informație cît mai veridică. A fost dificil să comentez procesele care au început atunci la noi, dar am încercat să-i conving că situația creată va duce la întărirea democrației, astfel încât instituțiile de bază ale statului vor funcționa și în final totul se va clarifica, urmînd principiile democratice și ale supremației legii în stat.

Dincolo de situația creată, cum era perceputa la modul general Republica Moldova de către estonieni?
Republica Moldova are imaginea unei țări însorite, cu o bogată producție agrară, cu mult vin și fete frumoase. Desigur, este imaginea rămasă din perioada cînd eram împreună în URSS. Or, cei din Ministerul Afacerilor Externe al Estoniei cunosc mult mai bine situația actuală din Moldova, din cadrul proiectelor de asistență externă, unde Republica Moldova deține locul de lider la nivel de aplicări și proiecte realizate.Într-o discuție cu tinerii diplomați estonieni am aflat că ei sunt foarte bine informați în privința realizărilor noastre de ultimă oră în procesul de asociere la Uniunea Europeană. M-a surprins plăcut faptul că ei apreciază și admiră perseverența, profesionalismul și activitatea prodigioasă a Ambasadorului Republicii Moldova în Estonia, domnul Victor Guzun, care a reușit deja să creeze o imagine favorabilă țării noastre în rîndul cetățenilor și oficialilor estonieni.

Ce produse moldovenesti ai intâlnit în Estonia. Sunt competitive pe piata europeană, au calitatea corespunzatoare, design atractiv?
Din start vreau să menționez că cererea pe piața estoniană a produselor moldovenești este mult mai mare în raport cu oferta actuală. Aș menționa în primul rînd vinurile moldovenești, dar, din păcate, nu brandurile noastre renumite și de cea mai înaltă calitate. În Estonia se caută mult produse agricole ecologic pure din Moldova, chiar am fost întrebat de colegi de ce nu le exportăm pe piața lor, ei avînd impresii despre aceste produse ale noastre. Concurența este mare, dar cu o strategie bună și o campanie inteligentă de promovare, noi am putea să cucerim piața estoniană cu produse agricole, fructe și legume de sezon, din considerentul că Estonia nu se bucură de mult soare, iar cel mai scurt anotimp este vara. În această ordine de idei, noi suntem foarte bineveniți pe piața de desfacere din Estonia, iar produsele noastre ne vor apropia mut mai mult de acest popor harnic și inteligent.


Ai locuit un an în Estonia, dar ai calatorit în mai multe tări europene.Ce-i lipseste tării noastre din decorul european, ce trebuie să de facă pentru a deveni o tara europeana?
Studiile mele în Estonia au durat un an academic, timp în care n-am închis un ochi, cum spuneau colegii mei internaționali. Am fost activ implicat în proiecte internaționale, seminare, conferințe, stagii în instituțiile estoniene, întruniri universitare și multe alte activități care mi-au permis să călătoresc, să vizitez mai multe țări europene, să cunosc oameni deosebiți, profesioniști din domeniul diplomației și al relațiilor internaționale. În această perioadă am reușit să vizitez Franța, Germania, Letonia, Finlanda, Suedia, în același timp reușind să fac cunoștință îndeaproape cu Estonia, cu principalele ei orașe și regiuni. Am învățat din experiența estonienilor în diverse domenii cu care mențin legătura și am multe idei de proiecte, sperînd să le realizez în viitorul apropiat.

Ce ne lipsește ? Cred că cel mai mult ne lipsește dragostea de țară și ceea ce am moștenit de la părinți, patrimoniul cultural, istoric și religios, dar în special unitatea interumană. În toate țările vizitate am observat că se pune un mare accent pe cetățenilor lor. Se simte foarte mult grija statului față de cetățenii. Sunt create serviciile necesare pentru un trai decent. În Estonia, toate serviciile statului pot fi accesate prin internet, astfel oferind o comoditate și accesibilitate. Toți beneficiază de asistența necesară și servicii de calitate, în orice situație și din orice colț al lumii.

În Finlanda am observat atenția deosebită acordată inițiativelor de tineret, statul fiind un promotor activ al dezvoltării și abilitării socio-economice a tinerilor. Am vizitat mai multe centre sociale și de tineret care primesc un suport considerabil din partea statului, ceea ce le permite să acorde servicii sociale de calitate pentru tineri.
Sunt multe lucruri frumoase în țările vizitate și care ar fi oportun de realizat și la noi, dar nouă ne lipsește cel mai mult capacitatea de a aprecia și a implementa aceste bune practici și experiențe. Totuși, sper că vom avea dorința de schimbare și vom obține rezultate în diverse domenii. Astfel, ne rămîne să avem puțină răbdare, să muncim mult și sunt sigur că vom reuși.

De cit timp ar avea nevoie tara noastra ca să efectueze reformele propuse de Uniunea Europeană în contextul negocierilor ?
Mi-aș dori să spun exact de cît timp avem nevoie, dar totul e relativ, foarte mult depinde de echipa de guvernare, de funcționari, experți și cei care sunt implicați nemijlocit în viața publică. Cred că doar o echipă profesionistă și cu o bună experiență ar aduce o schimbare. Sigur, sunt și alți factori precum voința politică și situația regională și cea internațională.

Pentru a aduce un exemplu mai specific, pot să iau ca reper Finlanda, o țară pe care am reușit să o cunosc foarte bine. Am avut ocazia să vizitez Parlamentul finlandez, să discut cu politicieni, cu liderii Alianței de guvernare care mi-au spus că acum 20 de ani ei au ieșit din pădurile nordice, fiind încă barbari, acum sunt foarte dezvoltați și țara lor e una dintre cele mai prospere țări europene, cu o creștere economică pe timp de criză în zona europeană. Totul a fost posibil prin voință, efort, profesionalism și unitate națională.

Acestea fiind spuse, pot doar să adaug, că ,,se poate fraților”, dacă ne dorim foarte mult și depunem efort, vom ajunge să trăim bine, mult mai bine decît acum.

Care sunt cele mai mari obstacole, in viziunea ta, în calea integrării europene a Republicii Moldova?
Sunt mai multe, dar vreau să menționez unul, cu care mă confrunt și eu la moment. Am revenit recent cu experiență bogată, dar și cu o dorință de a aduce o valoare adăugată societății și guvernării actuale. Scopul principal cînd am decis să merg la aceste studii, a fost cel de a crește profesional, de a crea o imagine bună Republicii Moldova, ca revenind acasă să am o contribuție activă și eficientă la prosperarea țării. Să fiu sincer, întîmpin multe bariere în materializarea acestui scop și cred că mulți tineri se regăsesc în situația mea. Pe cînd colegii mei internaționali nu au căutat mult timp un loc de muncă, dar au fost căutați pentru experiența obținută. Mi-aș dori să ajungem și noi la acest nivel, cînd tinerii cu studii serioase în străinătate să se poata afirma acasă și să realizeze lucruri frumoase pentru patria lor. De aceea cred că tinerii trebuie să fie apreciați, îndeosebi cei care vor să contribuie eficient la acest proces de integrare europeană, în caz contrar ei vor pleca peste hotare. Deci, iată care ar fi un obstacol – încadrarea tinerilor în acest proces important.

Care au fost reperele studiilor la scoala diplomatica și de ce ai ales acest domeniu?
Din primii ani de facultate am fost interesat de ceea ce reprezintă diplomaţia, istoria ei, aspectele practice, importanța ei pentru omenire și perspectivele la nivel internaţional. Dorinţa de a avea o carieră orientată către sfera diplomatică a fost argumentul determinant în alegerea făcută, fiind conştient de la bun început de paşii ce trebuie urmaţi şi de activităţile ce necesită a fi întreprinse.

Școala Diplomatică din Estonia are un renume internațional, fiind apreciată înalt de profesioniștii din domeniu, pentru curricula bogată şi complexă, corpul academic experimentat şi plin de entuziasm, dar şi peentru oportunităţile pe care le oferă. Toate acestea mi-au menţinut și mie interesul sporit pentru a studia în Estonia.

Studiile au fost combinate cu evenimente internaționale din domeniu la care participam activ.Vizita ambasadelor, interacțiunea cu corpul diplomatic mi-au oferit o viziune practică a activității zilnice a unei misiuni diplomatice. Mărturisesc cu plăcere că pe parcursul acestui an am cunoscut mulți diplomați acreditați în Estonia, inclusiv ambasadori, cu unii din ei am devenit buni prieteni. Astfel, ambasadorii SUA, al Greciei și Letoniei în Estonia m-au ajutat să cunosc unele aspecte importante ale diplomației practice.

Revin acasă, pe plaiurile mioritice, cu experiență necesară mie dar și țării, cu bune practici și cunoștințe în domeniul diplomației actualte. Am dorința de a-mi continua ascensiunea profesională și de a aduce o plus valoare în domeniul diplomației și al științelor politice. Cu adevărat doresc să am posibilitatea de a aplica cunoștințele obținute în practică în țara mea.


Interviu realizat de Anatol Caciuc

marți, 11 iunie 2013

Interviu cu tînărul Diplomat, Andrei Enachi

Interviu cu Andrei Enachi, proaspăt absolvent al Şcolii Diplomatice din Estonia



- Andrei, pentru început te rugăm să ne spui cum a început aventura ta în capitala Estoniei. Ce impresii ţi-a lăsat Tallinnul?
- Am ajuns în capitala Estoniei în luna septembrie, anul trecut. Oraşul vechi, situat în centrul istoric al Tallinnului şi inclus în patrimoniul UNESCO, m-a impresionat foarte mult. În general, capitala este recunoscută pentru combinaţia de arhitectură veche şi modernă, pentru serviciile de calitate care fac din această parte a oraşului cea mai solicitată destinaţie turistică a Estoniei.

- Cum ai aflat de această oportunitate de a-ţi face studiile în Tallinn, la Şcoala Diplomatică?
- Am aflat că va începe o nouă perioadă de înscriere la studii de la o colegă din Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene din Republica Moldova.
De existenţa acestei şcoli ştiam de la unii absolvenţi, majoritatea fiind persoane influente deja. Un exemplu elocvent este domnul ambasador Victor Guzun, care este unul dintre cei mai activi ambasadori în Estonia.

- Care au fost criteriile de eligibilitate pentru admiterea la studii?
- De obicei, Ministerul Afacerilor Externe al Estoniei, împreună cu coordonatorii Şcolii Diplomatice, anunţă care este perioada de aplicare pentru un nou an de studii. Programul este orientat către statele din cadrul Parteneriatului Estic, iar studenţii trebuie să fie cetăţeni ai unui stat membru. Aplicanţii trebuie să deţină o diplomă de licenţă sau de master în domeniul relaţiilor internaţionale sau al studiilor europene. Studiile se fac în engleză, aşa că aplicanţii trebuie să vorbească fluent această limbă. Mai multe detalii, precum şi formularul de aplicare, pot fi găsite pe site-ul: http://www.edk.edu.ee/.
Anul acesta, termenul limită pentru înscrieri este 31 mai. Eu zic că e o experienţă unică pentru cei interesaţi de arta diplomatică. Eu, la rândul meu, voi fi bucuros să ofer informaţii suplimentare celor interesaţi să aplice în acest an.

- Care sunt impresiile tale legate de Estonia, de calitatea studiilor, de oamenii de acolo? Spune-ne ceva interesant despre această ţară.
- Estonia este ţara cu cea mai mare acoperire Wi-Fi din lume. Accesul gratuit la internet prin reţelele Wireless este considerat unul din drepturile omului. Chiar şi în unele păduri e posibil să găseşti acoperire Wi-Fi. Aici toate serviciile autorităţilor publice centrale şi locale sunt oferite prin intermediul internetului. Chiar dacă a fost păstrată şi metoda tradiţională, estonienii folosesc în proporţie de 90% serviciile electronice. Este vorba de semnătura digitală, votul online, achitarea impozitelor, a facturilor şi a altor servicii publice.
În ceea ce priveşte studiile, anual, circa 70.000 de studenţi învaţă în universităţile din Estonia. Mă bucur mult că în acest an am avut ocazia să fiu şi eu unul dintre ei. Şcoala Diplomatică are un renume internaţional, fiind apreciată la nivel înalt de către profesioniştii în domeniu pentru curriculumul bogat şi complex, pentru cadrele academice experimentate. Studiile au fost combinate cu evenimente internaţionale din domeniul diplomaţiei la care am participat activ. Vizitarea ambasadelor şi interacţiunea cu corpul diplomatic mi-a oferit o perspectivă practică a activităţii zilnice a unei misiuni diplomatice.
Estonienii pe care i-am cunoscut aici se arătau interesaţi de Republica Moldova, de bucătăria, de cultura, dar şi de situaţia politică actuală. Trebuie să recunosc că pe parcursul acestui an am cunoscut mulţi diplomaţi acreditaţi în Estonia, ambasadori, cu unii dintre ei am devenit buni prieteni. Astfel, ambasadorul SUA, al Greciei şi al Latviei în Estonia sunt persoanele care m-au ajutat să cunosc unele aspecte importante din diplomaţia practică.
Cea mai mare provocare pentru mine a fost să stau departe de familie, de prieteni şi de oamenii dragi un timp îndelungat. Însă revin foarte curând.

- Ce ai reuşit să înveţi de la estonieni?
- Estonienii sunt punctuali şi o cer şi de la alţii. A întârzia chiar şi cu cinci minute înseamnă a ofensa gazda. Administrarea timpului este o cultură aparte pentru ei. Au un simţ bine dezvoltat al patriotismului, îşi respectă foarte mult ţara şi o manifestă cu orice ocazie. Zilele naţionale sunt organizate frumos, căci ei ştiu să se bucure de independenţa şi de libertatea ţării lor. Apreciază foarte mult inovaţiile din orice sferă şi le aplică cu îndrăzneală zi de zi. Guvernarea electronică, securitatea cibernetică, votul pe internet şi multe alte inovaţii din sfera tehnologiilor informaţionale sunt practicile pe care estonienii le cunosc din ce în ce mai bine.
Să-ţi faci un prieten estonian nu este atât de simplu. Ei sunt cam rezervaţi la început, însă dacă pe parcurs ai reuşit să-ţi faci o imagine bună, estonienii îţi devin prieteni devotaţi.

- Cum e să înveţi într-un mediu multicultural? Ai avut colegi şi din alte ţări, nu?
- Da, am avut colegi din opt ţări, şase sunt ţări membre ale Parteneriatului Estic: Georgia, Ucraina, Belarus, Azerbaidjan, Tadjikistan, Armenia, Estonia şi Moldova.
Cel mai interesant a fost să depăşim unele stereotipuri, prejudecăţi culturale pe care le aveam unii despre alţii. Mi-a fost interesant să aflu cât mai mult despre cultura, istoria şi politica acestor ţări.

- Ce studii ai făcut în Republica Moldova?
- În ţară am studiat la Universitatea de Stat din Moldova, mai exact la Facultatea de Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative. Am ales drept specializare pentru masterat domeniul studiilor diplomatice. Studiile de licenţă le-am făcut la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova, Facultatea de Istorie şi de Relaţii Internaţionale.

- Ştiu că ai lucrat la Ministerul Tineretului şi Sportului. Te întorci în Moldova în câteva zile. Unde vei aplica cunoştinţele acumulate la Şcoala Diplomatică? Cu ce revii acasă?
- În perioada anilor 2011-2012 am lucrat la Ministerul Tineretului şi Sportului în calitate de consultant principal la Serviciul Relaţii Internaţionale. Revin la minister, deoarece aici am început unele proiecte şi acorduri internaţionale pe care trebuie să le duc la bun sfârşit.

- „Voi fi ambasador!” – e fraza ce te caracterizează şi te motivează să depui eforturi pentru a deveni un profesionist în domeniul diplomaţiei. De unde ai această dorinţă şi predilecţie pentru arta diplomatică? E visul tău cel mare, nu?
- Din primii ani de facultate am fost interesat de ceea ce reprezintă diplomaţia, istoria ei, aspectele practice şi importanţa ei pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale dintre ţări.
Odată cu absolvirea Şcolii Diplomatice simt că sunt tot mai aproape de acest vis. Revin acasă cu experienţa necesară, cu bune practici şi cunoştinţe în domeniul diplomaţiei. Am dorinţa de a-mi continua dezvoltarea profesională şi de a aduce o schimbare în domeniul diplomaţiei şi a ştiinţelor politice. Îmi doresc cu adevărat să am această posibilitate de a aplica în ţara mea cunoştinţele obţinute la Şcoala Diplomatică.

- Mulţumim, Andrei. Mult succes şi perseverenţă.

- Şi eu vă mulţumesc. Le urez succes viitorilor studenţi ai Şcolii Diplomatice din Estonia.

Tallinn, Estonia
Lucia CUJBĂ, FLUX
http://www.flux.md/articole/14782/

duminică, 26 mai 2013

Revin acasă cu experienţa necesară, cu bune practici şi cunoştinţe în domeniul diplomaţiei


Interviu cu Andrei Enachi, proaspăt absolvent al Şcolii Diplomatice din Estonia

- Andrei, pentru început te rugăm să ne spui cum a început aventura ta în capitala Estoniei. Ce impresii ţi-a lăsat Tallinnul?
- Am ajuns în capitala Estoniei în luna septembrie, anul trecut. Oraşul vechi, situat în centrul istoric al Tallinnului şi inclus în patrimoniul UNESCO, m-a impresionat foarte mult. În general, capitala este recunoscută pentru combinaţia de arhitectură veche şi modernă, pentru serviciile de calitate care fac din această parte a oraşului cea mai solicitată destinaţie turistică a Estoniei.
- Cum ai aflat de această oportunitate de a-ţi face studiile în Tallinn, la Şcoala Diplomatică?
- Am aflat că va începe o nouă perioadă de înscriere la studii de la o colegă din Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene din Republica Moldova.
De existenţa acestei şcoli ştiam de la unii absolvenţi, majoritatea fiind persoane influente deja. Un exemplu elocvent este domnul ambasador Victor Guzun, care este unul dintre cei mai activi ambasadori în Estonia.
- Care au fost criteriile de eligibilitate pentru admiterea la studii?
- De obicei, Ministerul Afacerilor Externe al Estoniei, împreună cu coordonatorii Şcolii Diplomatice, anunţă care este perioada de aplicare pentru un nou an de studii. Programul este orientat către statele din cadrul Parteneriatului Estic, iar studenţii trebuie să fie cetăţeni ai unui stat membru. Aplicanţii trebuie să deţină o diplomă de licenţă sau de master în domeniul relaţiilor internaţionale sau al studiilor europene. Studiile se fac în engleză, aşa că aplicanţii trebuie să vorbească fluent această limbă. Mai multe detalii, precum şi formularul de aplicare, pot fi găsite pe site-ul: http://www.edk.edu.ee/.
Anul acesta, termenul limită pentru înscrieri este 31 mai. Eu zic că e o experienţă unică pentru cei interesaţi de arta diplomatică. Eu, la rândul meu, voi fi bucuros să ofer informaţii suplimentare celor interesaţi să aplice în acest an.
- Care sunt impresiile tale legate de Estonia, de calitatea studiilor, de oamenii de acolo? Spune-ne ceva interesant despre această ţară.
- Estonia este ţara cu cea mai mare acoperire Wi-Fi din lume. Accesul gratuit la internet prin reţelele Wireless este considerat unul din drepturile omului. Chiar şi în unele păduri e posibil să găseşti acoperire Wi-Fi. Aici toate serviciile autorităţilor publice centrale şi locale sunt oferite prin intermediul internetului. Chiar dacă a fost păstrată şi metoda tradiţională, estonienii folosesc în proporţie de 90% serviciile electronice. Este vorba de semnătura digitală, votul online, achitarea impozitelor, a facturilor şi a altor servicii publice.
În ceea ce priveşte studiile, anual, circa 70.000 de studenţi învaţă în universităţile din Estonia. Mă bucur mult că în acest an am avut ocazia să fiu şi eu unul dintre ei. Şcoala Diplomatică are un renume internaţional, fiind apreciată la nivel înalt de către profesioniştii în domeniu pentru curriculumul bogat şi complex, pentru cadrele academice experimentate. Studiile au fost combinate cu evenimente internaţionale din domeniul diplomaţiei la care am participat activ. Vizitarea ambasadelor şi interacţiunea cu corpul diplomatic mi-a oferit o perspectivă practică a activităţii zilnice a unei misiuni diplomatice.
Estonienii pe care i-am cunoscut aici se arătau interesaţi de Republica Moldova, de bucătăria, de cultura, dar şi de situaţia politică actuală. Trebuie să recunosc că pe parcursul acestui an am cunoscut mulţi diplomaţi acreditaţi în Estonia, ambasadori, cu unii dintre ei am devenit buni prieteni. Astfel, ambasadorul SUA, al Greciei şi al Latviei în Estonia sunt persoanele care m-au ajutat să cunosc unele aspecte importante din diplomaţia practică.
Cea mai mare provocare pentru mine a fost să stau departe de familie, de prieteni şi de oamenii dragi un timp îndelungat. Însă revin foarte curând.
- Ce ai reuşit să înveţi de la estonieni?
- Estonienii sunt punctuali şi o cer şi de la alţii. A întârzia chiar şi cu cinci minute înseamnă a ofensa gazda. Administrarea timpului este o cultură aparte pentru ei. Au un simţ bine dezvoltat al patriotismului, îşi respectă foarte mult ţara şi o manifestă cu orice ocazie. Zilele naţionale sunt organizate frumos, căci ei ştiu să se bucure de independenţa şi de libertatea ţării lor. Apreciază foarte mult inovaţiile din orice sferă şi le aplică cu îndrăzneală zi de zi. Guvernarea electronică, securitatea cibernetică, votul pe internet şi multe alte inovaţii din sfera tehnologiilor informaţionale sunt practicile pe care estonienii le cunosc din ce în ce mai bine.
Să-ţi faci un prieten estonian nu este atât de simplu. Ei sunt cam rezervaţi la început, însă dacă pe parcurs ai reuşit să-ţi faci o imagine bună, estonienii îţi devin prieteni devotaţi.
- Cum e să înveţi într-un mediu multicultural? Ai avut colegi şi din alte ţări, nu?
- Da, am avut colegi din opt ţări, şase sunt ţări membre ale Parteneriatului Estic: Georgia, Ucraina, Belarus, Azerbaidjan, Tadjikistan, Armenia, Estonia şi Moldova.
Cel mai interesant a fost să depăşim unele stereotipuri, prejudecăţi culturale pe care le aveam unii despre alţii. Mi-a fost interesant să aflu cât mai mult despre cultura, istoria şi politica acestor ţări.
- Ce studii ai făcut în Republica Moldova?
- În ţară am studiat la Universitatea de Stat din Moldova, mai exact la Facultatea de Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative. Am ales drept specializare pentru masterat domeniul studiilor diplomatice. Studiile de licenţă le-am făcut la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova, Facultatea de Istorie şi de Relaţii Internaţionale.
- Ştiu că ai lucrat la Ministerul Tineretului şi Sportului. Te întorci în Moldova în câteva zile. Unde vei aplica cunoştinţele acumulate la Şcoala Diplomatică? Cu ce revii acasă?
- În perioada anilor 2011-2012 am lucrat la Ministerul Tineretului şi Sportului în calitate de consultant principal la Serviciul Relaţii Internaţionale. Revin la minister, deoarece aici am început unele proiecte şi acorduri internaţionale pe care trebuie să le duc la bun sfârşit.
- „Voi fi ambasador!” – e fraza ce te caracterizează şi te motivează să depui eforturi pentru a deveni un profesionist în domeniul diplomaţiei. De unde ai această dorinţă şi predilecţie pentru arta diplomatică? E visul tău cel mare, nu?
- Din primii ani de facultate am fost interesat de ceea ce reprezintă diplomaţia, istoria ei, aspectele practice şi importanţa ei pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale dintre ţări.
Odată cu absolvirea Şcolii Diplomatice simt că sunt tot mai aproape de acest vis. Revin acasă cu experienţa necesară, cu bune practici şi cunoştinţe în domeniul diplomaţiei. Am dorinţa de a-mi continua dezvoltarea profesională şi de a aduce o schimbare în domeniul diplomaţiei şi a ştiinţelor politice. Îmi doresc cu adevărat să am această posibilitate de a aplica în ţara mea cunoştinţele obţinute la Şcoala Diplomatică.
- Mulţumim, Andrei. Mult succes şi perseverenţă.
- Şi eu vă mulţumesc. Le urez succes viitorilor studenţi ai Şcolii Diplomatice din Estonia.
Tallinn, Estonia
Lucia CUJBĂ, FLUX

http://www.flux.md/articole/14782/

sâmbătă, 27 aprilie 2013

Happiness is hidden in simple things.


Happiness is hidden
 in simple things. 

Together with a group of amazing people from the diplomatic missions of Latvia, France, Moldova to Estonia and other participants, we had the opportunity to visit two social centers, one for people with Dawn-Syndrome and a daily social center  for children from difficult families. Both social centers are located in two small towns of Estonia, located in 50 km distance from Tallinn. 

Our first visit was in Social Center from the village Pahkla, called ,,Kula Camphili", which is an organized according to the international social movement of care for people with Syndrome - Down . From the beginning we were impressed by the how the daily life is organized there, that everybody has its own duty and work inside the house and outside in the garden, based on the model normal families. All this houses are kept and runned by the people employed there in the role of parents, who take care of all people with special needs and give them the opportunity to feel important there. 

      A daily work occurs also in their small animal farm, where they care for 15 cows and other animals. Most impressive is that this is almost autonomous social center, they can cover their needs by doing their work in the farm, garden and workshop. At the same time, they run a workshop for candles and a sewing workshop where they do beautiful small carpets. They usually organize their duties normally just like a big family. Each person is fulfilling its tasks according to their schedules, this helps them a lot and they learn to be responsible, to feel important to their community and family life. Work has a special appearance, they are not forced to do anything, but they are told that they can get through their activity or work. All their work is organized by the principle ,,learn by doing”, this gives them the incentive to work hard and to learn in the process they fulfil their job.


     The surprise for all of us was their interest and love for the music. We have been told that they visited an instrumental concert, and after that they were so impressed that they asked to be learned how to interpret that songs. And we truly had the opportunity to be welcomed by their small concert. Frankly speaking, I was impressed, because even for an ordinary person it would be hard to interpret classic songs of famous composers, ones that have been chosen by them, but they did it almost perfectly and with great dedication.


Our second destination was the Rapla city where we visited a Daily Social Center for small children from families with social problems, some children are from families where parents are unable to provide the necessary care for them. Here we met the leader of this social center, Ms.Siri, which is one of the famous Estonian singers, who decided at some point of her life that she has to help these children in need, and devoted herself to this social cause. Here we met some young girls who were doing some daily activities in the center. They were surprised to see us and some were shy, but later on they were very friendly and joined our company. We got to know one of them which was nearby Ms.Siri during all this time, as she loves her very much, this is due to her own family problems and lack of peace and love there.

     This social center does not receive any help from the state budget, but it managed to be running on the principle of self-supporting. It’s amazing how they done it, by mobilizing their efforts and with all the goods from donations of used items (clothes, toys, books, household items) they collected them and put them to the auction off in their own shop. Money collected from this activity are only enough to pay rent, salaries of teachers dealing with these children, and utilities. This is truly not enough to run this social center, but Ms.Siri is happy that she can give a little help to these children who have the opportunity to feel protected from everyday problems experienced by their families.



These social centers are trying to give these people a chance to fit in society, to feel important to their own community. Through education and daily activities there is a chance to give them confidence in their future. All these efforts are made ​​through those special people who take care of them, we can say that they are the people with big hearts and a treasure for this society.

   Today was a lesson for me personally, that sometimes we have everything but appreciate nothing and happiness hidden in simple things.