Corespondența Diplomatică

Un rol deosebit în relaţiile internaţionale între state îl ocupă corespondenţa diplomatică. La întocmirea acesteia, care rămâne ca document diplomatic, emitentul trebuie să pornească de la sarcinile concrete, obiectivele pe care le urmăreşte în transpunerea în viaţă a politicii externe a statului său. Emitentul trebuie, de asemenea, să cunoască importanţa problemei pe care vrea s-o abordeze în documentul respectiv, istoria problemei, stadiul său de soluţionare, aspectele sale juridice. În funcţie de aceste considerente, emitentul decide asupra genului de document diplomatic: scrisoare de acreditare, notă verbală, nota semnată, scrisoarea personală, aide-memoire, memorandum, mesajul de felicitare etc. Ele se deosebesc între ele prin importanţă, destinaţie, formulări protocolare. Stilul corespondenţei diplomatice este mult mai sobru şi mai reverenţios. Modul de transmitere este, în general, curieratul şi are întotdeauna forma scrisă în original şi presupune semnătura olografă.

Corespondenţa diplomatică are menirea să completeze demersurile diplomatice verbale şi să fixeze, cu precizie, poziţiile exprimate de părţi, în evoluţia actuală a diplomaţiei remarcându-se, tot mai evident, tendinţa de a se înlocui activitatea orală cu demersul scris, conform dictonului latinesc „verba volant, scnpta manent”.

În ceea ce priveşte caracterul convenţional al limbajului diplomatic, atunci când corespondenţa se poartă între guverne, ministere de externe, misiuni diplomatice, există coduri al căror mesaj este în general cunoscut. Astfel, într-o scrisoare la acest nivel, expresia „nu putem rămâne indiferenţi” trebuie citită „vom interveni în mod sigur”, formularea „privim cu îngrijorare” înseamnă „vom adopta o linie fermă”, cuvintele „vom reconsidera cu atenţie poziţia noastră” trebuie înţelese în sensul „suntem pe cale de a adopta o poziţie ostilă”, declaraţia „avem rezerve în ce priveşte…” semnifică „nu vom permite…”, formula „vom fi obligaţi să luăm în considerare propriile noastre interese” are sensul „examinăm posibilitatea ruperii relaţiilor” ş.a.

Sus-amintitele demersuri scrise sunt cunoscute în literatura de specialitate sub denumirea generică de note diplomatice. Acestea pot fi de mai multe feluri, şi anume:

- Nota verbală este cea mai utilizată formă scrisă de comunicare diplomatică, întocmită la persoana a III-a, pe o hârtie cu antet, ea poartă un număr şi data întocmirii, însă nu este semnată, ci doar parafată având sigiliul Ministerului Afacerilor Externe sau al ambasadei de la care emană. La redactare, se folosesc, atât la introducere, cât şi la încheiere, formule consacrate de curtoazie, după cum urmează: „Ministerul Afacerilor Externe / Ambasada X prezintă salutul sau complimentele sale Ambasadei X / Ministerului Y şi are onoarea de a-i comunica /transmite / solicita…” După expunerea conţinutului, nota se încheie cu formula: „Ministerul Afacerilor Externe / Ambasada X foloseşte acest prilej pentru a reînnoi Ambasadei X / Ministerului Y asigurarea înaltei sale consideraţii”, în cazul anunţării decesului unei înalte personalităţi, nota va fi redactată pe o hârtie cu antetul ambasadei având un chenar negru ;

- Nota semnată, scrisă pe hârtie cu antet, are un caracter mai solemn decât nota verbală. Este, în fapt, o scrisoare redactată la persoana I-a sau a III-a şi se adresează personal ministrului afacerilor externe sau unui şef de misiune diplomatică, fiind semnată de emitent, începe cu formula „Domnule Ministru” sau„Domnule Ambasador “şi se încheie cu formula de curtoazie „Vă rog sa primiţi, Domnule Ministru / Domnule Ambasador, asigurarea înaltei mele consideraţiuni”.Se foloseşte pentru comunicări cărora statul trimiţător le acordă o importanţă deosebită;

- Nota personală are forma unei scrisori redactate la persoana I-a, scrisă pe o hârtie cu antet. Se foloseşte pentru anunţarea de către un şef de misiune, nou sosit la post, că şi-a prezentat scrisorile de acreditare, precum şi de către şefii de misiune care îşi încetează activitatea şi fac cunoscut numele însărcinatului cu afaceri desemnat să asigure interimatul la conducerea respectivei ambasade. Se foloseşte, ca şi nota semnată, şi pentru alte comunicări considerate a fi foarte importante;

- Nota colectivă are un caracter deosebit de solemn. Se adresează Ministrului Afacerilor Externe al ţării de reşedinţă de către reprezentanţii diplomatici ai mai multor state din capitala respectivei ţări, exprimând punctul de vedere comun al acestora. Este semnată de către şefii misiunilor diplomatice de la care emană. În cazul în care Nota este din partea tuturor şefilor de misiuni diplomatice din capitala în cauză, ea poate fi semnată numai de către Decanul Corpului Diplomatic, cu precizarea că o face în numele acestuia, în acest ultim caz, Nota poate fi scrisă pe o hârtie cu antetul decanului;

- Nota circularăeste o comunicare, având conţinutul identic, adresată de M.A.E. tuturor misiunilor diplomatice străine acreditate în ţara respectivă, pentru a le aduce la cunoştinţă o dispoziţie legală, o măsură protocolară sau un alt fapt ce trebuie cunoscut de către misiunile diplomatice. Această formă de comunicare se foloseşte şi între misiunile diplomatice dintr-o capitală, pentru a-şi anunţa, în mod reciproc, sosirea sau plecarea definitivă de la post a membrilor personalului lor diplomatic, schimbarea adresei sau a telefonului cancelariei ori reşedinţa ambasadorului etc.

- Note simultanesau identice, scrise pe hârtie cu antet, sunt note separate, cu acelaşi conţinut, transmise unui stat sau unor state, din partea mai multor state, cu privire la o anumită problemă. Sunt folosite pentru a se sublinia identitatea de vederi a tuturor autorilor acestor note;

O categorie de note care nu se scrie pe hârtie cu antet este aide-memoire-ul Acesta nu poartă semnătură sau sigiliu, nu conţine nici o formulă de curtoazie, singurele elemente de identificare fiind data şi locul remiterii. Se poate înmâna în timpul unei audienţe, a unor negocieri s au convorbiri, cu scopul de a preciza interlocutorilor unele chestiuni discutate sau pentru a confirma declaraţii făcute verbal. Odată cu dezvoltarea societăţii, practicile de ceremonial s-au extins şi la domeniul activităţilor profane, respectiv exprimarea respectului faţă de acei membri ai comunităţi care erau mai curajoşi, mai puternici, a supunerii faţă de cei care deveneau conducători ori stăpâni.

Asemănător cu aide-memoire-ul, însă având un conţinut mult mai amplu, este memorandumul Redactat la persoana a III-a, pe o hârtie cu antet, nesemnat, fără număr, fără formule de curtoazie, este o notă în care sunt expuse fapte sau argumente în legătură cu una sau mai multe probleme, ori cu negocieri aflate în desfăşurare, urmărindu-se explicarea, justificarea poziţiei statului care îl trimite. Dacă nu este trimis ca un document independent, ci ca o anexă la o notă verbală sau personală, se redactează pe o hârtie simplă, fără antet.

O comunicare mai rar utilizată este ultimatumul. Redactat în formă de notă sau de memorandum, acesta conţine o cerere categorică, ce nu admite discuţii şi obiecţii, pe care o formulează un stat sau un reprezentant al acestuia la adresa unui alt stat, de a îndeplini o condiţie sau a rezolva o situaţie litigioasă, sub ameninţarea unor anumite consecinţe. Ultimatumul nu este sinonim cu o declaraţie de război, însă constituie un mijloc de presiune, de intimidare.

Vom reda mai jos câteva din formulele protocolare utilizate în următoarele situaţii: în momentul redactării adresei pe plic şi la începutul scrisorii (I), în formula de adresare (II), în formula finală (III):

Pentru Preşedintele unei ţări

I. Excelenţa Sa, Domnul (numele), Preşedinte al (numele ţării sau al republicii);

Sau

Domnul (numele) Preşedinte al (numele ţării sau al republicii).

II. Domnule Preşedinte;

III. Vă rog să agreaţi, Domnule Preşedinte, expresia înaltei mele consideraţii;

Sau

O rog pe Excelenţa Voastră să agreeze expresia înaltei mele consideraţii.

Folosirea titlului de ,,Excelenţă” faţă de un şef de stat străin este facultativă. Acest titlu nu se foloseşte, de exemplu, pentru preşedintele Statelor Unite, nefiind utilizat în protocolul american, decât în cazul unui ambasador străin.

Pentru Primul-Ministru

I. Domnul (numele) Primul-Ministru al Guvernului (sau numele ţării);

II. Domnule Prim-Ministru,

III. Vă rog să agreaţi, Domnule Prim-Ministru, expresia înaltei mele consideraţii.

Pentru un ministru

I. Domnul (numele) Ministru al (numele ministerului);

II. Domnule Ministru,

III. Vă rog să agreaţi, Domnule Ministru, expresia înaltei mele consideraţii.

Pentru un deputat

I. Domnul (numele) Deputat de (numele circumscripţiei)

II. Domnule Deputat,

III. Vă rog să agreaţi, Domnule Deputat, expresia……………..

Pentru un primar

I. Domnul (numele) Primar al (numele oraşului);

II. Domnule Primar,

III. Vă rog să agreaţi/primiţi, Domnule Primar,……….

Pentru un ambasador

I. Excelenţa Sa Domnul (numele), Ambasador al (numele ţării);

II. Domnule Ambasador;

III. Vă rog să agreaţi, Domnule Ambasador, expresia……………

Sau

O rog pe Excelenţa Voastră să agreeze expresia înaltei mele consideraţii.

Visul lui e să devină ambasador. Vezi ce spune despre imaginea R. Moldova peste hotare

Andrei Enachi este un tânăr din R. Moldova, care de mic copil visează să devină ambasador. În acest sens, el a depus un mare efort activând în diverse structuri și organizații, în calitate de liant cu partenerii de peste hotare. A absolvit facultatea de Relații Internaționale la ULIM, iar masteratul - la USM. A absolvit școala Diplomatică din Estonia și activează în cadrul Serviciului de Relații Internaționale al Ministerului Tineretului și Sportului. Îi place joggingul și spune că „atunci când se va căsători și va pleca în misiuni diplomatice peste hotare, își va lua soția cu sine”.

Politik: Pentru început să discutăm despre recenta ta experiență la Tallin și aș dori să ne spui ce ai învățat de la estonieni? Ce consideri că ar putea Moldova împrumuta de la ei?

Andrei: Sunt foarte bucuros să revin acasă. Primul lucru pe care l-am învățat de la ei este managementul timpului, estonienii sunt experți în administrarea timpului, este o cunoaștere a valorii timpului. La ei nu se discută despre întârzieri la ședințe sau alte evenimente. Un alt lucru care mi-a plăcut la estonieni este că ei sunt foarte inteligenți, ei citesc mult și sunt la curent cu tot ce se întâmplă în lume. Îna celași timp, estonienii sunt foarte inovativi, ei aduc plus valoare în tot ceea ce fac și încearcă să vadă ceea ce alții nu văd. Am fost mirat să văd în Estonia că toate serviciile publice de stat sunt oferite online. Ei chiar glumesc pe marginea ascestui fapt: că unul din factori este faptul că afară e frig întotdeauna și oamenii tind să stea mai mult în case și să comunice online cu autoritățile.

Politik: Dar și în republica Moldova se implementează strategia de e-Guvernare, care urmează a fi finalizată către anii 2020.

Andrei: Da, e adevărat. Moldovenii ar putea prelua multe de la estonieni. Chiar recent discutam cu un grup de medici, care erau entuziasmați să afle despre experiența mea în Estonia și ei spuneau că odată cu implementarea noilor sisteme chiar și atitudinea față de pacienți se schimbă. În prezent se desfășoară mai multe proiecte moldo-estoniene în diverse domenii, prin intermediul cărora R. Moldova preia de la Estonia o experiență unică și foarte binevenită.

Politik: Care este imaginea R. Moldova peste hotare, inclusiv în Estonia, dar și în alte țări în care ai mai fost?

Andrei: societatea estoniană cunoaște despre Moldova din trecutul comun, pe care l-am avut în perioada sovietică. Dar în același timp, faptul că avem anumite rezultate în procesul de integrare europeană, ceea ce deja spune multe despre țara noastră.

Politik: Ei au careva stereotipuri față de moldoveni?

Andrei: Sigur (zâmbește). Unul ar fi că la noi peste tot crește viță de vie și că avem 365 de zile însorite pe an. Un alt stereotip este că cei mai gustoși pepeni roșii sunt în Moldova. Poate o fi corect, și ei uneori spun că ne invidiază că la noi pepenii roșii sunt atât de gustoși, dar la ei nu cresc.

Politik: Dar în alte țări în care ai călătorit, ce spun oamenii despre țara noastră?

Andrei: Am vizitat de mai multe ori Finlanda, vecina Estoniei. Ei au alocat în ultimii ani fonduri speciale, pentru ajutorarea R. Moldova în procesul său de integrare europeană. Ei văd cu ochi buni această aspirație a noastră către familia europeană și încearcă să ne ajute. Totodată, se simte o lipsă de brandind a Moldovei, o lipsă de poziționare, deoarece puțină lume ne cunoaște. La ei încă mai domină stereotipul din Uniune Sovietică despre R.Moldova, dar în același timp ei ne văd ca oameni inteligenți, căci sunt mulți studenți ai noștri care învață acolo, și prin comunitatea moldovenilor din Diasporă ei află despre cultura noastră. Dar nu este o impresie în masă, pe cînd la nivel național este absentă o imagine bine cunoscută a R. Moldova.

Politik: Este oare o cauză faptul că R. Moldova e o țară micuță?

Andrei: Nu desigur. Estonia este mai mică, dar ei știu să se implice în orice problemă globală, și să implice prin acțiune și proactivitate. Un exemplu ar fi atragerea turiștilor printr-o serie întreagă de campanii sociale. În acest sens ei au și un proiect „Prietenii Estoniei”, care în sărbătorile de iarnă au atras circa 1 mln de turiști. R. Moldova e o țară foarte frumoasă și deosebită. Respectiv noi ar trebui să apreciem ceea ce avem. Sunt sigur că nu fiecare dintre noi știe ce bogății și locuri frumoase sunt în Moldova. Și dacă cineva pleacă peste hotare, ei nu-și promovează la nivelul cuvenit țara. Noi am putea avea proiecte sociale în acest sens, să valorificăm potențialul turistic al țării noastre, dar atât timp cât nu știm să le apreciem, păstrăm și chiar să cunoaștem, aceste locații deosebite din Moldova vor fi uitate și neînsemnate pentru turiști.

Dar noi putem face acest lucru prin cultura noastră. Chiar pot spune că în acest an, fiind student la Școala Diplomatică din Estonia, am participat la cel mai frumos „Mărțișor” din viața mea. Chiar dacă afară era cel mai mare ger estonian și zăpadă multă, am simțit căldură în suflet, un fior de primăvară și am invitat unii colegi internaționali de-ai mei să participe la această sărbătoare. A fost foarte frumos și unii participanți au plecat acasă cu impresii frumoase despre Moldova și cu o dorință de a o descoperi.

Politik: Ai absolvit facultatea de relații internaționale, activezi în cadrul Departamentului de Relații Internaționale al Ministerului Tineretului și Sportului și ai declarat într-un interviu că-ți dorești să devii ambasador. De ce consideri tu că ai fi un ambasador bun, de ce ambasador și nu altceva?

Andrei: Ideea cu ambasadorul a fost una încă din copilărie și am făcut facultatea respectivă, am fost membru activ în organizația internațională AIESEC și am condus un Centru de Cooperare Internațională din ULIM. Pe parcursul anilor de studii am cunoscut foarte mulți ambasadori, printre care și foarte mulți mi-au devenit prieteni. Atunci când particip în cadrul evenimentelor organizate de Corpul Diplomatic, mă simt ca printre ai mei. Vorbind despre această profesie, pot să spun că Ambasadorii sunt cei care își iubesc țara, sunt oameni selecți, onești și cu o cultură înaltă, sunt dintre cei cu care te poți mândri, care aduc un plus valoare țării lor peste hotarele ei.

Politik: Dar în care țară ai dori să fii ambasador?

Andrei: Cred că în țările mai aproape de istoria și cultura noastră, țările latine sau Grecia, pentru că-mi este aproape această cultură, istorie și limbă. Dar în același timp mi-ar plăcea și alte țări, cred că nu țara, cât pregătirea este importantă. Într-o discuție cu Victor Guzun, ambasadorul R. Moldova în Estonia, am fost întrebat când voi deveni ambasador. Eu am răspuns că „la timpul potrivit”, pentru că e nevoie de un vast bagaj de cunoștințe, de o anumită experiență în acest domeniu.

Politik: Totuși îți dai seama că ambasadorii sunt numiți pe criterii politice. Pe cât de mult ești gata să te implici în activitatea vreunui partid?

Andrei: Pentru a deveni ambasador, eu în fiecare zi încerc să-mi dezvolt anumite calități. Cred că opțiunea de a te implica politic și de a susține o formațiune politică e o decizie matură, care va urma și în cazul meu în viitorul apropiat. În același timp, cred că primordial va fi reprezentarea țării, iar cei care vor vedea o valoare și ca fiind un profesionist în domeniu, voi găsi puncte comune și cu elita politică, mă voi regăsi în această postură importantă pentru țara mea.

Politik: Ce lucruri pozitive sau care negative le-ai observat la diplomații noștri?

Andrei: În primul rând salut inițiativele pozitive ale autorităților și anume în ultimul timp se pune un accent tot mai mare pe diplomații de carieră. Un ambasador trebuie să fie profesionist în ceea ce face și în ultimul timp am observat că, calitatea lucrului și rezultatele obținute în cadrul misiunilor diplomatice au crescut considerabil, precum și procedura de selecție a fost îmbunătățită. Se observă și deficiențe, privind finanțarea acestora, dar carența este una dificil de rezolvat, deoarece criza financiară nu permit R. Moldova să aloce resurse financiare mai mari în acest sens.

Politik: Tu personal ai fost implicat în activități diplomatice? Ce impresii ai avut?

Andrei: Odată cu începutul studiilor mele în Estonia, m-am implicat în diverse evenimente culturale și sociale. Am încercat să fiu pro-activ și sociabil, ceea ce mi-a permis să devin un bun prieten cu diplomații de rang înalt, ambasadorii acreditați în Estonia. Într-o vizită a ministrului de Externe al Greciei în Estonia, am adresat întrebări în limba greacă și în engleză, ceea ce l-a bucurat și mai târziu m-a implicat în diverse evenimente ale ambasadei. O istorioară asemănătoare mi s-a întâmplat și cu ambasadorul Letoniei, care este și Decanul corpului diplomatic din Estonia, care l-a fel m-a implicat în diverse activități, unde am cunoscut și mai mulți diplomați. Astfel, pot să menționez că mă simt în largul meu atunci, când sunt printre ambasadori și diplomați.

Politik: Andrei, îți mulțumim pentru interviu și îți dorim multe succese în continuare!

Andrei: Și eu vă Mulțumesc 

Autor: Cristina Vlah                                                                                                    Sursa: Politik.md 

Andrei Enachi: În procesul de integrare trebuie să fie implicaţi mai mulţi tineri/ INTERVIU

Este părerea lui Andrei Enachi, absolvent al Şcolii Diplomatice din Estonia, cu activitate anterioară în diverse domenii. Revenit în Moldova după un an de studii, comentează situaţia din ţara noastră rin prisma experienţei acumulată în ţări europene.

 În perioada de instabilitate politica din tara noastră erai student la Tallinn. Cum comentau situația de la Chisinau colegii tai, profesorii, reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe al Estoniei cu care discutati?

E o întrebare foarte bună și voi răspunde detaliat, deoarece este un subiect politic ce mă frământă mult. Cînd am început studiile la Școala Diplomatică din Estonia, în toamna anului trecut, imaginea Republicii Moldova era una foarte bună, de lider al Parteneriatului Estic. Profesorii internaționali de la renumite universități europene și americane, printre care și Columbia University, au fost foarte direcți cu noi în ceea ce privește statutul și rezultatelor țărilor din Parteneriatul Estic în contextul apropierii de Uniunea Europeană. În clasamentul stabilit Georgia și Republica Moldova erau cela mai avantajoase. În Georgia au avut loc alegeri, în rezultatul cărora s-a schimbat puterea printr-un proces democratic și matur din punct de vedere al evoluției statului. Din păcate, procesele din aceeași perioadă care s-au derulat în Republica Moldova nu au transmis Europei un mesaj de maturitate politică și statală, iar conflictele din cadrul Alianței pentru Integrare Europeană au dus la instabilitatea din sistemul de guvernare a țării. Personal am fost întrebat de multe ori despre situația din țara noastră, unii studenți au făcut și o cercetare la acest subiect, eu fiind intervievat de ei pentru a prezenta o informație cît mai veridică. A fost dificil să comentez procesele care au început atunci la noi, dar am încercat să-i conving că situația creată va duce la întărirea democrației, astfel încât instituțiile de bază ale statului vor funcționa și în final totul se va clarifica, urmînd principiile democratice și ale supremației legii în stat.

Dincolo de situația creată, cum era perceputa la modul general Republica Moldova de către estonieni?

Republica Moldova are imaginea unei țări însorite, cu o bogată producție agrară, cu mult vin și fete frumoase. Desigur, este imaginea rămasă din perioada cînd eram împreună în URSS. Or, cei din Ministerul Afacerilor Externe al Estoniei cunosc mult mai bine situația actuală din Moldova, din cadrul proiectelor de asistență externă, unde Republica Moldova deține locul de lider la nivel de aplicări și proiecte realizate.Într-o discuție cu tinerii diplomați estonieni am aflat că ei sunt foarte bine informați în privința realizărilor noastre de ultimă oră în procesul de asociere la Uniunea Europeană. M-a surprins plăcut faptul că ei apreciază și admiră perseverența, profesionalismul și activitatea prodigioasă a Ambasadorului Republicii Moldova în Estonia, domnul Victor Guzun, care a reușit deja să creeze o imagine favorabilă țării noastre în rîndul cetățenilor și oficialilor estonieni.

Ce produse moldovenesti ai intâlnit în Estonia. Sunt competitive pe piata europeană, au calitatea corespunzatoare, design atractiv?

Din start vreau să menționez că cererea pe piața estoniană a produselor moldovenești este mult mai mare în raport cu oferta actuală. Aș menționa în primul rînd vinurile moldovenești, dar, din păcate, nu brandurile noastre renumite și de cea mai înaltă calitate. În Estonia se caută mult produse agricole ecologic pure din Moldova, chiar am fost întrebat de colegi de ce nu le exportăm pe piața lor, ei avînd impresii despre aceste produse ale noastre. Concurența este mare, dar cu o strategie bună și o campanie inteligentă de promovare, noi am putea să cucerim piața estoniană cu produse agricole, fructe și legume de sezon, din considerentul că Estonia nu se bucură de mult soare, iar cel mai scurt anotimp este vara. În această ordine de idei, noi suntem foarte bineveniți pe piața de desfacere din Estonia, iar produsele noastre ne vor apropia mut mai mult de acest popor harnic și inteligent.

Ai locuit un an în Estonia, dar ai calatorit în mai multe tări europene.Ce-i lipseste tării noastre din decorul european, ce trebuie să de facă pentru a deveni o tara europeana?

Studiile mele în Estonia au durat un an academic, timp în care n-am închis un ochi, cum spuneau colegii mei internaționali. Am fost activ implicat în proiecte internaționale, seminare, conferințe, stagii în instituțiile estoniene, întruniri universitare și multe alte activități care mi-au permis să călătoresc, să vizitez mai multe țări europene, să cunosc oameni deosebiți, profesioniști din domeniul diplomației și al relațiilor internaționale. În această perioadă am reușit să vizitez Franța, Germania, Letonia, Finlanda, Suedia, în același timp reușind să fac cunoștință îndeaproape cu Estonia, cu principalele ei orașe și regiuni. Am învățat din experiența estonienilor în diverse domenii cu care mențin legătura și am multe idei de proiecte, sperînd să le realizez în viitorul apropiat.

Ce ne lipsește ? Cred că cel mai mult ne lipsește dragostea de țară și ceea ce am moștenit de la părinți, patrimoniul cultural, istoric și religios, dar în special unitatea interumană. În toate țările vizitate am observat că se pune un mare accent pe cetățenilor lor. Se simte foarte mult grija statului față de cetățenii. Sunt create serviciile necesare pentru un trai decent. În Estonia, toate serviciile statului pot fi accesate prin internet, astfel oferind o comoditate și accesibilitate. Toți beneficiază de asistența necesară și servicii de calitate, în orice situație și din orice colț al lumii.

În Finlanda am observat atenția deosebită acordată inițiativelor de tineret, statul fiind un promotor activ al dezvoltării și abilitării socio-economice a tinerilor. Am vizitat mai multe centre sociale și de tineret care primesc un suport considerabil din partea statului, ceea ce le permite să acorde servicii sociale de calitate pentru tineri.

Sunt multe lucruri frumoase în țările vizitate și care ar fi oportun de realizat și la noi, dar nouă ne lipsește cel mai mult capacitatea de a aprecia și a implementa aceste bune practici și experiențe. Totuși, sper că vom avea dorința de schimbare și vom obține rezultate în diverse domenii. Astfel, ne rămîne să avem puțină răbdare, să muncim mult și sunt sigur că vom reuși.

De cit timp ar avea nevoie tara noastra ca să efectueze reformele propuse de Uniunea Europeană în contextul negocierilor ?

Mi-aș dori să spun exact de cît timp avem nevoie, dar totul e relativ, foarte mult depinde de echipa de guvernare, de funcționari, experți și cei care sunt implicați nemijlocit în viața publică. Cred că doar o echipă profesionistă și cu o bună experiență ar aduce o schimbare. Sigur, sunt și alți factori precum voința politică și situația regională și cea internațională.

Pentru a aduce un exemplu mai specific, pot să iau ca reper Finlanda, o țară pe care am reușit să o cunosc foarte bine. Am avut ocazia să vizitez Parlamentul finlandez, să discut cu politicieni, cu liderii Alianței de guvernare care mi-au spus că acum 20 de ani ei au ieșit din pădurile nordice, fiind încă barbari, acum sunt foarte dezvoltați și țara lor e una dintre cele mai prospere țări europene, cu o creștere economică pe timp de criză în zona europeană. Totul a fost posibil prin voință, efort, profesionalism și unitate națională.

Acestea fiind spuse, pot doar să adaug, că ,,se poate fraților”, dacă ne dorim foarte mult și depunem efort, vom ajunge să trăim bine, mult mai bine decît acum.

Care sunt cele mai mari obstacole, in viziunea ta, în calea integrării europene a Republicii Moldova?

Sunt mai multe, dar vreau să menționez unul, cu care mă confrunt și eu la moment. Am revenit recent cu experiență bogată, dar și cu o dorință de a aduce o valoare adăugată societății și guvernării actuale. Scopul principal cînd am decis să merg la aceste studii, a fost cel de a crește profesional, de a crea o imagine bună Republicii Moldova, ca revenind acasă să am o contribuție activă și eficientă la prosperarea țării. Să fiu sincer, întîmpin multe bariere în materializarea acestui scop și cred că mulți tineri se regăsesc în situația mea. Pe cînd colegii mei internaționali nu au căutat mult timp un loc de muncă, dar au fost căutați pentru experiența obținută. Mi-aș dori să ajungem și noi la acest nivel, cînd tinerii cu studii serioase în străinătate să se poata afirma acasă și să realizeze lucruri frumoase pentru patria lor. De aceea cred că tinerii trebuie să fie apreciați, îndeosebi cei care vor să contribuie eficient la acest proces de integrare europeană, în caz contrar ei vor pleca peste hotare. Deci, iată care ar fi un obstacol – încadrarea tinerilor în acest proces important.

Care au fost reperele studiilor la scoala diplomatica și de ce ai ales acest domeniu?

Din primii ani de facultate am fost interesat de ceea ce reprezintă diplomaţia, istoria ei, aspectele practice, importanța ei pentru omenire și perspectivele la nivel internaţional. Dorinţa de a avea o carieră orientată către sfera diplomatică a fost argumentul determinant în alegerea făcută, fiind conştient de la bun început de paşii ce trebuie urmaţi şi de activităţile ce necesită a fi întreprinse.

Școala Diplomatică din Estonia are un renume internațional, fiind apreciată înalt de profesioniștii din domeniu, pentru curricula bogată şi complexă, corpul academic experimentat şi plin de entuziasm, dar şi peentru oportunităţile pe care le oferă. Toate acestea mi-au menţinut și mie interesul sporit pentru a studia în Estonia.

Studiile au fost combinate cu evenimente internaționale din domeniu la care participam activ.Vizita ambasadelor, interacțiunea cu corpul diplomatic mi-au oferit o viziune practică a activității zilnice a unei misiuni diplomatice. Mărturisesc cu plăcere că pe parcursul acestui an am cunoscut mulți diplomați acreditați în Estonia, inclusiv ambasadori, cu unii din ei am devenit buni prieteni. Astfel, ambasadorii SUA, al Greciei și Letoniei în Estonia m-au ajutat să cunosc unele aspecte importante ale diplomației practice.

Revin acasă, pe plaiurile mioritice, cu experiență necesară mie dar și țării, cu bune practici și cunoștințe în domeniul diplomației actualte. Am dorința de a-mi continua ascensiunea profesională și de a aduce o plus valoare în domeniul diplomației și al științelor politice. Cu adevărat doresc să am posibilitatea de a aplica cunoștințele obținute în practică în țara mea.

Interviu realizat de Anatol Caciuc

Interviu cu tînărul Diplomat, Andrei Enachi

Interviu cu Andrei Enachi, proaspăt absolvent al Şcolii Diplomatice din Estonia

- Andrei, pentru început te rugăm să ne spui cum a început aventura ta în capitala Estoniei. Ce impresii ţi-a lăsat Tallinnul?
- Am ajuns în capitala Estoniei în luna septembrie, anul trecut. Oraşul vechi, situat în centrul istoric al Tallinnului şi inclus în patrimoniul UNESCO, m-a impresionat foarte mult. În general, capitala este recunoscută pentru combinaţia de arhitectură veche şi modernă, pentru serviciile de calitate care fac din această parte a oraşului cea mai solicitată destinaţie turistică a Estoniei.

- Cum ai aflat de această oportunitate de a-ţi face studiile în Tallinn, la Şcoala Diplomatică?
- Am aflat că va începe o nouă perioadă de înscriere la studii de la o colegă din Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene din Republica Moldova.
De existenţa acestei şcoli ştiam de la unii absolvenţi, majoritatea fiind persoane influente deja. Un exemplu elocvent este domnul ambasador Victor Guzun, care este unul dintre cei mai activi ambasadori în Estonia.

- Care au fost criteriile de eligibilitate pentru admiterea la studii?
- De obicei, Ministerul Afacerilor Externe al Estoniei, împreună cu coordonatorii Şcolii Diplomatice, anunţă care este perioada de aplicare pentru un nou an de studii. Programul este orientat către statele din cadrul Parteneriatului Estic, iar studenţii trebuie să fie cetăţeni ai unui stat membru. Aplicanţii trebuie să deţină o diplomă de licenţă sau de master în domeniul relaţiilor internaţionale sau al studiilor europene. Studiile se fac în engleză, aşa că aplicanţii trebuie să vorbească fluent această limbă. Mai multe detalii, precum şi formularul de aplicare, pot fi găsite pe site-ul: http://www.edk.edu.ee/.
Anul acesta, termenul limită pentru înscrieri este 31 mai. Eu zic că e o experienţă unică pentru cei interesaţi de arta diplomatică. Eu, la rândul meu, voi fi bucuros să ofer informaţii suplimentare celor interesaţi să aplice în acest an.

- Care sunt impresiile tale legate de Estonia, de calitatea studiilor, de oamenii de acolo? Spune-ne ceva interesant despre această ţară.
- Estonia este ţara cu cea mai mare acoperire Wi-Fi din lume. Accesul gratuit la internet prin reţelele Wireless este considerat unul din drepturile omului. Chiar şi în unele păduri e posibil să găseşti acoperire Wi-Fi. Aici toate serviciile autorităţilor publice centrale şi locale sunt oferite prin intermediul internetului. Chiar dacă a fost păstrată şi metoda tradiţională, estonienii folosesc în proporţie de 90% serviciile electronice. Este vorba de semnătura digitală, votul online, achitarea impozitelor, a facturilor şi a altor servicii publice.
În ceea ce priveşte studiile, anual, circa 70.000 de studenţi învaţă în universităţile din Estonia. Mă bucur mult că în acest an am avut ocazia să fiu şi eu unul dintre ei. Şcoala Diplomatică are un renume internaţional, fiind apreciată la nivel înalt de către profesioniştii în domeniu pentru curriculumul bogat şi complex, pentru cadrele academice experimentate. Studiile au fost combinate cu evenimente internaţionale din domeniul diplomaţiei la care am participat activ. Vizitarea ambasadelor şi interacţiunea cu corpul diplomatic mi-a oferit o perspectivă practică a activităţii zilnice a unei misiuni diplomatice.
Estonienii pe care i-am cunoscut aici se arătau interesaţi de Republica Moldova, de bucătăria, de cultura, dar şi de situaţia politică actuală. Trebuie să recunosc că pe parcursul acestui an am cunoscut mulţi diplomaţi acreditaţi în Estonia, ambasadori, cu unii dintre ei am devenit buni prieteni. Astfel, ambasadorul SUA, al Greciei şi al Latviei în Estonia sunt persoanele care m-au ajutat să cunosc unele aspecte importante din diplomaţia practică.
Cea mai mare provocare pentru mine a fost să stau departe de familie, de prieteni şi de oamenii dragi un timp îndelungat. Însă revin foarte curând.

- Ce ai reuşit să înveţi de la estonieni?
- Estonienii sunt punctuali şi o cer şi de la alţii. A întârzia chiar şi cu cinci minute înseamnă a ofensa gazda. Administrarea timpului este o cultură aparte pentru ei. Au un simţ bine dezvoltat al patriotismului, îşi respectă foarte mult ţara şi o manifestă cu orice ocazie. Zilele naţionale sunt organizate frumos, căci ei ştiu să se bucure de independenţa şi de libertatea ţării lor. Apreciază foarte mult inovaţiile din orice sferă şi le aplică cu îndrăzneală zi de zi. Guvernarea electronică, securitatea cibernetică, votul pe internet şi multe alte inovaţii din sfera tehnologiilor informaţionale sunt practicile pe care estonienii le cunosc din ce în ce mai bine.
Să-ţi faci un prieten estonian nu este atât de simplu. Ei sunt cam rezervaţi la început, însă dacă pe parcurs ai reuşit să-ţi faci o imagine bună, estonienii îţi devin prieteni devotaţi.

- Cum e să înveţi într-un mediu multicultural? Ai avut colegi şi din alte ţări, nu?
- Da, am avut colegi din opt ţări, şase sunt ţări membre ale Parteneriatului Estic: Georgia, Ucraina, Belarus, Azerbaidjan, Tadjikistan, Armenia, Estonia şi Moldova.
Cel mai interesant a fost să depăşim unele stereotipuri, prejudecăţi culturale pe care le aveam unii despre alţii. Mi-a fost interesant să aflu cât mai mult despre cultura, istoria şi politica acestor ţări.

- Ce studii ai făcut în Republica Moldova?
- În ţară am studiat la Universitatea de Stat din Moldova, mai exact la Facultatea de Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative. Am ales drept specializare pentru masterat domeniul studiilor diplomatice. Studiile de licenţă le-am făcut la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova, Facultatea de Istorie şi de Relaţii Internaţionale.

- Ştiu că ai lucrat la Ministerul Tineretului şi Sportului. Te întorci în Moldova în câteva zile. Unde vei aplica cunoştinţele acumulate la Şcoala Diplomatică? Cu ce revii acasă?
- În perioada anilor 2011-2012 am lucrat la Ministerul Tineretului şi Sportului în calitate de consultant principal la Serviciul Relaţii Internaţionale. Revin la minister, deoarece aici am început unele proiecte şi acorduri internaţionale pe care trebuie să le duc la bun sfârşit.

- „Voi fi ambasador!” – e fraza ce te caracterizează şi te motivează să depui eforturi pentru a deveni un profesionist în domeniul diplomaţiei. De unde ai această dorinţă şi predilecţie pentru arta diplomatică? E visul tău cel mare, nu?
- Din primii ani de facultate am fost interesat de ceea ce reprezintă diplomaţia, istoria ei, aspectele practice şi importanţa ei pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale dintre ţări.
Odată cu absolvirea Şcolii Diplomatice simt că sunt tot mai aproape de acest vis. Revin acasă cu experienţa necesară, cu bune practici şi cunoştinţe în domeniul diplomaţiei. Am dorinţa de a-mi continua dezvoltarea profesională şi de a aduce o schimbare în domeniul diplomaţiei şi a ştiinţelor politice. Îmi doresc cu adevărat să am această posibilitate de a aplica în ţara mea cunoştinţele obţinute la Şcoala Diplomatică.

- Mulţumim, Andrei. Mult succes şi perseverenţă.

- Şi eu vă mulţumesc. Le urez succes viitorilor studenţi ai Şcolii Diplomatice din Estonia.

Tallinn, Estonia
Lucia CUJBĂ, FLUX
http://www.flux.md/articole/14782/

Revin acasă cu experienţa necesară, cu bune practici şi cunoştinţe în domeniul diplomaţiei

Interviu cu Andrei Enachi, proaspăt absolvent al Şcolii Diplomatice din Estonia

- Andrei, pentru început te rugăm să ne spui cum a început aventura ta în capitala Estoniei. Ce impresii ţi-a lăsat Tallinnul?
- Am ajuns în capitala Estoniei în luna septembrie, anul trecut. Oraşul vechi, situat în centrul istoric al Tallinnului şi inclus în patrimoniul UNESCO, m-a impresionat foarte mult. În general, capitala este recunoscută pentru combinaţia de arhitectură veche şi modernă, pentru serviciile de calitate care fac din această parte a oraşului cea mai solicitată destinaţie turistică a Estoniei.
- Cum ai aflat de această oportunitate de a-ţi face studiile în Tallinn, la Şcoala Diplomatică?
- Am aflat că va începe o nouă perioadă de înscriere la studii de la o colegă din Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene din Republica Moldova.
De existenţa acestei şcoli ştiam de la unii absolvenţi, majoritatea fiind persoane influente deja. Un exemplu elocvent este domnul ambasador Victor Guzun, care este unul dintre cei mai activi ambasadori în Estonia.
- Care au fost criteriile de eligibilitate pentru admiterea la studii?
- De obicei, Ministerul Afacerilor Externe al Estoniei, împreună cu coordonatorii Şcolii Diplomatice, anunţă care este perioada de aplicare pentru un nou an de studii. Programul este orientat către statele din cadrul Parteneriatului Estic, iar studenţii trebuie să fie cetăţeni ai unui stat membru. Aplicanţii trebuie să deţină o diplomă de licenţă sau de master în domeniul relaţiilor internaţionale sau al studiilor europene. Studiile se fac în engleză, aşa că aplicanţii trebuie să vorbească fluent această limbă. Mai multe detalii, precum şi formularul de aplicare, pot fi găsite pe site-ul: http://www.edk.edu.ee/.
Anul acesta, termenul limită pentru înscrieri este 31 mai. Eu zic că e o experienţă unică pentru cei interesaţi de arta diplomatică. Eu, la rândul meu, voi fi bucuros să ofer informaţii suplimentare celor interesaţi să aplice în acest an.
- Care sunt impresiile tale legate de Estonia, de calitatea studiilor, de oamenii de acolo? Spune-ne ceva interesant despre această ţară.
- Estonia este ţara cu cea mai mare acoperire Wi-Fi din lume. Accesul gratuit la internet prin reţelele Wireless este considerat unul din drepturile omului. Chiar şi în unele păduri e posibil să găseşti acoperire Wi-Fi. Aici toate serviciile autorităţilor publice centrale şi locale sunt oferite prin intermediul internetului. Chiar dacă a fost păstrată şi metoda tradiţională, estonienii folosesc în proporţie de 90% serviciile electronice. Este vorba de semnătura digitală, votul online, achitarea impozitelor, a facturilor şi a altor servicii publice.
În ceea ce priveşte studiile, anual, circa 70.000 de studenţi învaţă în universităţile din Estonia. Mă bucur mult că în acest an am avut ocazia să fiu şi eu unul dintre ei. Şcoala Diplomatică are un renume internaţional, fiind apreciată la nivel înalt de către profesioniştii în domeniu pentru curriculumul bogat şi complex, pentru cadrele academice experimentate. Studiile au fost combinate cu evenimente internaţionale din domeniul diplomaţiei la care am participat activ. Vizitarea ambasadelor şi interacţiunea cu corpul diplomatic mi-a oferit o perspectivă practică a activităţii zilnice a unei misiuni diplomatice.
Estonienii pe care i-am cunoscut aici se arătau interesaţi de Republica Moldova, de bucătăria, de cultura, dar şi de situaţia politică actuală. Trebuie să recunosc că pe parcursul acestui an am cunoscut mulţi diplomaţi acreditaţi în Estonia, ambasadori, cu unii dintre ei am devenit buni prieteni. Astfel, ambasadorul SUA, al Greciei şi al Latviei în Estonia sunt persoanele care m-au ajutat să cunosc unele aspecte importante din diplomaţia practică.
Cea mai mare provocare pentru mine a fost să stau departe de familie, de prieteni şi de oamenii dragi un timp îndelungat. Însă revin foarte curând.
- Ce ai reuşit să înveţi de la estonieni?
- Estonienii sunt punctuali şi o cer şi de la alţii. A întârzia chiar şi cu cinci minute înseamnă a ofensa gazda. Administrarea timpului este o cultură aparte pentru ei. Au un simţ bine dezvoltat al patriotismului, îşi respectă foarte mult ţara şi o manifestă cu orice ocazie. Zilele naţionale sunt organizate frumos, căci ei ştiu să se bucure de independenţa şi de libertatea ţării lor. Apreciază foarte mult inovaţiile din orice sferă şi le aplică cu îndrăzneală zi de zi. Guvernarea electronică, securitatea cibernetică, votul pe internet şi multe alte inovaţii din sfera tehnologiilor informaţionale sunt practicile pe care estonienii le cunosc din ce în ce mai bine.
Să-ţi faci un prieten estonian nu este atât de simplu. Ei sunt cam rezervaţi la început, însă dacă pe parcurs ai reuşit să-ţi faci o imagine bună, estonienii îţi devin prieteni devotaţi.
- Cum e să înveţi într-un mediu multicultural? Ai avut colegi şi din alte ţări, nu?
- Da, am avut colegi din opt ţări, şase sunt ţări membre ale Parteneriatului Estic: Georgia, Ucraina, Belarus, Azerbaidjan, Tadjikistan, Armenia, Estonia şi Moldova.
Cel mai interesant a fost să depăşim unele stereotipuri, prejudecăţi culturale pe care le aveam unii despre alţii. Mi-a fost interesant să aflu cât mai mult despre cultura, istoria şi politica acestor ţări.
- Ce studii ai făcut în Republica Moldova?
- În ţară am studiat la Universitatea de Stat din Moldova, mai exact la Facultatea de Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative. Am ales drept specializare pentru masterat domeniul studiilor diplomatice. Studiile de licenţă le-am făcut la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova, Facultatea de Istorie şi de Relaţii Internaţionale.
- Ştiu că ai lucrat la Ministerul Tineretului şi Sportului. Te întorci în Moldova în câteva zile. Unde vei aplica cunoştinţele acumulate la Şcoala Diplomatică? Cu ce revii acasă?
- În perioada anilor 2011-2012 am lucrat la Ministerul Tineretului şi Sportului în calitate de consultant principal la Serviciul Relaţii Internaţionale. Revin la minister, deoarece aici am început unele proiecte şi acorduri internaţionale pe care trebuie să le duc la bun sfârşit.
- „Voi fi ambasador!” – e fraza ce te caracterizează şi te motivează să depui eforturi pentru a deveni un profesionist în domeniul diplomaţiei. De unde ai această dorinţă şi predilecţie pentru arta diplomatică? E visul tău cel mare, nu?
- Din primii ani de facultate am fost interesat de ceea ce reprezintă diplomaţia, istoria ei, aspectele practice şi importanţa ei pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale dintre ţări.
Odată cu absolvirea Şcolii Diplomatice simt că sunt tot mai aproape de acest vis. Revin acasă cu experienţa necesară, cu bune practici şi cunoştinţe în domeniul diplomaţiei. Am dorinţa de a-mi continua dezvoltarea profesională şi de a aduce o schimbare în domeniul diplomaţiei şi a ştiinţelor politice. Îmi doresc cu adevărat să am această posibilitate de a aplica în ţara mea cunoştinţele obţinute la Şcoala Diplomatică.
- Mulţumim, Andrei. Mult succes şi perseverenţă.
- Şi eu vă mulţumesc. Le urez succes viitorilor studenţi ai Şcolii Diplomatice din Estonia.
Tallinn, Estonia
Lucia CUJBĂ, FLUX
http://www.flux.md/articole/14782/